Aderarea la Uniunea Europeană nu a adus cu sine continuarea, aşa cum era de aşteptat, a măsurilor şi dorinţei autorităţilor de a adresa problemele minorităţilor. Ultimele două rapoarte de monitorizare a accesului României la UE (mai şi septembrie 2006) subliniau faptul că România mai are încă multe de făcut în privinţa combaterii discriminării, rasismului, xenofobiei şi intoleranţei, a îmbunătăţirii situaţiei romilor, dar şi referitor la adoptarea legii Minorităţilor Naţionale.
Ca urmare, proiectul a urmărit monitorizarea şi susţinerea măsurilor luate de autorităţile române pentru a răspunde recomandărilor făcute de UE cu privire la situaţia minorităţilor.

Obiectivele proiectului s-au concentrat pe aducerea în discuţie a situaţiei romilor din România şi a modului în care autorităţile române răspund recomandărilor UE privind îmbunătăţirea situaţiei acestei etnii, monitorizarea planului de implementare şi a măsurilor dezvoltate de Guvernul României cu privire la calendarul de implementare al Strategiei de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, susţinerea procesului de reformă în instituţiile care sunt desemnate să susţină şi să aplice legislaţia antidiscriminare, readucerea pe agenda publică a discuţiilor referitoare la Legea Minorităţilor Naţionale, dar şi dezvoltarea capacităţilor la nivelul administraţiei cu privire la acomodarea diversităţii la nivel local.

 Grupuri ţintă:
 Instituţii publice: Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Agenţia Naţională pentru Romi, Inspectoratul General al Poliţiei, Instituţiile Europene, Administraţia Publică Locală (nivel local şi judeţean);
 ONG-uri care activează în domeniul relaţiilor interetnice, precum şi ONG-uri ale minorităţilor etnice, organizaţii internaţionale;
 Media locală şi naţională;
 Opinia publică şi membrii minorităţilor etnice.

În cadrul proiectului au fost realizate două rapoarte de monitorizare, unul ce examina câteva dimensiuni ale efortului României de a îmbunătăţi situaţia romilor, celălalt a urmărit să creeze o imagine asupra eforturilor României de a combate discriminarea, rasismul, xenofobia şi intoleranţa.

Raportul Măsuri privind discriminarea, xenofobia, rasismul şi intoleranţa în spaţiul public românesc a surprins eforturile legislative şi instituţionale în combaterea discriminării, a analizat activitatea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, precum şi iniţiativele legislative de modificare şi completare a cadrului legal de combatere a discriminării. S-a oprit de asemenea şi asupra relaţiei dintre poliţie şi comunităţile de romi, un alt subiect aflat mereu în atenţia forurilor europene, precum şi asupra manifestărilor rasiste, xenofobe de pe stadioanele româneşti.

Raportul Se poate ieşi din impas? Inventar de probleme şi soluţii privind situaţia romilor din România şi-a propus să identifice principalele probleme legate de situaţia comunităţii roma, să treacă în revistă modalităţile prin care s-a încercat, dar nu întotdeauna reuşit rezolvarea acestora, pentru a încheia cu o serie de recomandări. Una din concluziile autorilor raportului (Marian Chiriac şi Alina Constantinescu) este că rezolvarea problemelor minorităţii roma este un proiect complex, schiţat în mare, dar căruia pare să îi lipsească viziunea şi ale cărui rezultate întârzie să apară. Pentru rezolvarea situaţiei este nevoie de voinţă politică, iar acest lucru se face în primul rând prin coerenţa politicilor publice şi prin alocarea de suficiente resurse pentru implementarea lor.

Sesiunile de instruire dezvoltate pentru reprezentanţii autorităţilor locale din regiunea de dezvoltare N-V au fost organizate în colaborare cu Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Cluj şi au urmărit conştientizarea reprezentanţilor autorităţilor cu privire la problematica diversităţii şi asigurarea unor instrumente de acomodare a acesteia. Cele trei sesiuni de formare organizate au inclus o prezentare a diversităţii etnoculturale din România, a instrumentelor legale pe care autorităţile le au la dispoziţie la nivel local, cu accent pe ne- discriminare. La cererea participanţilor, ultima sesiune de instruire s-a orientat asupra managementului conflictelor în comunităţi multietnice şi asupra unor metode de a le soluţiona.

Dezbaterile publice referitoare la Proiectul de lege a Statutului Minorităţilor Naţionale propuse în cadrul proiectului s-au transformat într-un eveniment de o mai mare anvergură, graţie suportului financiar primit din partea programului East East – Partnerships Beyond Borders al Open Society Institute şi al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung. Workshopul organizat la mijlocul lunii octombrie a permis lărgirea cadrului şi tematicii discuţiilor, materialele prezentate acoperind modele şi exemple din regiune, dar şi din vestul Europei, ţări în care au fost dezvoltate o serie de instrumente de acomodare a diversităţii la nivel local. La workshop au participat politicieni, experţi, membrii ai unor organizaţii neguvernamentale din Macedonia, Croaţia, România şi Serbia.

Activităţile proiectului au adus pe agenda publică subiecte importante legate de situaţia minorităţilor în România, urmărind modul în care autorităţile române au urmărit îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor asumate înaintea aderării la UE.