Discuțiile despre Transilvania continuă adesea să fie umbrite de prejudecăți, mistificări și mitologii, complicate de tribulațiile româno-maghiare, complexate uneori de linia huntingtoniană, tabuizate de teama resuscitării ideilor autonomiste și federaliste.Analizarea ideii naționale din perspectiva raporturilor pe care Transilvania ca ‘periferie’ le-a avut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cu ‘centrele’ Viena, Budapesta și București, prin prisma programelor, scrierilor, strategiilor elitelor ardelene de limbă română, sugerează în ce fel au evoluat modernizarea, rivalitățile etnice, naționalismele, criza identității individuale, care este momentul în care se radicalizează discursul despre identitățile naționale, ce fel de soluții au fost găsite pentru rezolvarea problemei naționale.
Transilvania - o provincie în căutarea unui centru*
Discuțiile despre Transilvania continuă adesea să fie umbrite de prejudecăți, mistificări și mitologii, complicate de tribulațiile româno-maghiare, complexate uneori de linia huntingtoniană, tabuizate de teama resuscitării ideilor autonomiste și federaliste. Conservarea vechilor himere legate de istoria Transilvaniei, unde „românii și ungurii sunt dușmani din tată în fiu, ca pisica și câinele”, ambiguitatea interpretărilor placate cu sentimente de dicționar, apologiile înrădăcinării, persistența de multe ori a parantezelor în explicațiile fenomenelor politice, sociale și culturale din trecutul recent și îndepărtat al acestei zone au fost folosite de ideologia naționalistă, prelucrate de regimul comunist, readuse în scenă de actorii noii clase politice ca modele de a tăia legături și punți, ca propagandă de interior.
Evoluția politică, economică și culturală a Transilvaniei nu poate fi analizată în afara relațiilor care s-au stabilit de-a lungul vremii între elitele transilvane și centrele variabile de putere care au subordonat principatul.
Analizarea ideii naționale din perspectiva raporturilor pe care Transilvania ca ‘periferie’ le-a avut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cu ‘centrele’ Viena, Budapesta și București, prin prisma programelor, scrierilor, strategiilor elitelor ardelene de limbă română, sugerează în ce fel au evoluat modernizarea, rivalitățile etnice, naționalismele, criza identității individuale, care este momentul în care se radicalizează discursul despre identitățile naționale, ce fel de soluții au fost găsite pentru rezolvarea problemei naționale.
Raporturile unei periferii cu un centru implică trei tipuri de tranzacții: politice, economice și culturale, care determină trei tipuri diferite, dar congruente, de periferii. Am analizat aceste perspective cu metode sociologice, cercetând trei dintre publicațiile cu mare impact în perioada 1892–1918: Tribuna, Gazeta Transilvaniei și Telegraful Român. Această perioadă de fin-de-siècle habsburgic este și pentru transilvănenii români una de noi experiențe în zona politicului. În răstimpul dintre Memorandum-ul trimis de fruntașii ardeleni la Viena și unirea Transilvaniei cu România, elitele transilvane oscilează între loialismul tradițional față de tronul habsburgilor și politicile pragmatice în relația cu Budapesta.
Folosind analiza de conținut aplicată celor trei gazete, am încercat să determin, din subiectele abordate de acestea, atributele periferice ale principatului de sub coroana austro-ungară. Lucrarea analizează diacronic atât dimensiunea orizontală, cât și cea verticală a periferialității – atributele geografice și, respectiv, participanții la sistemul de interacțiune între centru și periferie – pentru a evidenția caracteristicile de periferie ale Transilvaniei, având în vedere că aceasta a avut statut de ‘periferie’ în toate structurile statale în care a fost integrată.
Volumul – având 254 de pagini și un tiraj de 500 de exemplare – poate fi achiziționat în librăriile Polirom sau Humanitas din România, precum și la sediul din Cluj al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
*Transilvania - o provincie în căutarea unui centru, de Sabina FATI, Cluj, Edit. CRDE, 2007, 254 p., ISBN 978-973-7670-04-5.
Cuprins; Cuvânt înainte; Introducere Elita ardeleană, o elită simbolică; Transilvania - o periferie cu trei centre Transilvania - 150 de ani în jocul dintre centru și periferie Proiecte transilvane ca răspuns la crizele internaționale de la începutul veacului XX; (Im)posibila federalizare a Imperiului Habsburgic Naționalismul ca atribut al periferiei; Naționalismul – suport al acțiunii politice în perioada memorandistă Relația dintre elite și popor în perioada memorandistă; Percepția de margine în discursurile elitei românești din Transilvania; Mișcarea națională a românilor ardeleni între iluminism și romantism; Concluzii; Bibliografie; Indice de nume Întregul volum
