Publicația urmărește promovarea patrimoniului cultural local, prin încurajarea turismului cultural-artistic și a caracterului multicultural al acestuia. Acest ghid contribuie la cunoașterea și aprecierea identității multiculturale a municipiului Cluj-Napoca, de către comunitatea locală și turiștii din țară și străinătate. Cluj-Napoca. Ghid multicultural reprezintă o invitație prietenoasă pentru a descoperi un spațiu inedit al conviețuirii, bogat în experiențe istorice și culturale caracteristice Europei Centrale. Publicația se adresează turiștilor care doresc să descopere Clujul și multiculturalitatea prin care se definește, ghidând pașii acestora de-a lungul a șapte trasee.
La aproape doi ani de la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România, atât autoritățile publice, cât și societatea civilă evaluează modul în care sunt puse în practică prevederile acestui document.Volumul reprezintă rezultatul unui atent proces de monitorizare, pe de o parte, a dificultăților întâmpinate în practică și, pe de altă parte, a schimbărilor apărute după ratificarea documentului.
Ratificând Carta, România asigură protecția drepturilor lingvistice printr-un instrument european care este mult mai stabil decât legislația internă, vulnerabilă politic, oferind în fapt o dublă protecție.
Pe parcursul celor aproape două decenii de tranziție către un regim democratic consolidat, autoritățile statului român au întreprins un număr impresionant de măsuri care au urmărit integrarea minorităților naționale: au fost adoptate aproape 200 de acte normative, au fost înființate instituții de stat cu competențe în domenii de interes pentru comunitățile minoritare și au fost alocate fonduri însemnate pentru sprijinirea organizațiilor care și-au asumat rolul reprezentării intereselor comunităților respective.Această complexitate a regimului minorităților naționale situează România în mod indiscutabil pe un loc de frunte în context internațional. Nu este însă mai puțin adevărat că măsurile adoptate și urmărite cu generozitate de autoritățile statului nu conduc întotdeauna la rezultatele scontate și rămân încă destule aspecte controversate ale relațiilor dintre majoritate și diferitele minorități.
Istoriografia Transilvaniei a fost pentru mult timp guvernată de abordări fragmentate, restrictive din punct de vedere etnic și generate de constrângerile ideologice impuse de Războiul Rece.Prezentul volum oferă o mostră a unor astfel de proiecte de cercetare care se află în curs de desfășurare. Volumul se fundamentează pe recunoașterea faptului că dinamica internă a acestei excepționale regiuni multiculturale poate fi înțeleasă numai dacă evoluțiile variatelor sale componente etno-religioase – români, maghiari, evrei, sași și alții – sunt luate în mod egal în considerare, inclusiv impactul reciproc pe care-l exercită fiecare dintre ele.
Cei care vor apela la acest ghid se vor putea inspira pentru implementarea unui model participativ de elaborare a politicilor locale în comunități multiculturale. Acest model folosește metode variate care conduc la îmbunătățirea dialogului dintre administrația publică locală și cetățean și, implicit, la dezvoltarea comunităților locale.Beneficiile posibile ale implicării active și inclusive a cetățenilor în procesul de elaborare a actelor normative și cel de luare a deciziilor sunt multiple. Această implicare poate fi conceptualizată ca o formă de parteneriat între autorități și instituții publice și cetățeni pentru realizarea unor deziderate comune la nivelul comunității.
În mai tot veacul al XX-lea, destinul și statutul Transilvaniei au însemnat mult mai mult decât sursa unui potențial conflict româno-maghiar, ori un focar al tensiunilor regionale. Deciziile legate de apartenența acestui spațiu s-au reflectat întotdeauna și în raporturile dintre marile puteri.
Este tocmai ceea ce ne propunem să urmărim și în volumul de față, punînd la dispoziția cititorilor atât un consistent număr de documente de epocă, cât și interpretarea celor doi autori asupra evenimentelor de atunci.
Prin volumul de față asistăm la restituirea unui fragment limitat de istorie, o istorie „prin cei mici”, trăitori într-o epocă de fundamentale schimbări de ordin politic, social și economic, a căror reședință nu doar simbolică este un loc parcă uitat de lume, încărcat de un soi de magie și vegheat de o celebră icoană a lui Rubens, „Coborârea lui Isus de pe Cruce”.
Iar acest modest centru urban de acum nu este altul decât prosperul, bogatul și chiar celebrul centru de odinioară Armeneopolis, devenit în fond oraș tocmai datorită prezenței aici a acestui important grup etnic.
Volumul realizat de Anna Fülöp, cu o prefață semnată de Georges-Henri Soutou, la Universitatea din Paris IV (Sorbona), acoperă o perioadă de maxim interes în ceea ce privește relațiile româno–maghiare în perioada de început a instaurării regimului comunist atât în România, cât și în Ungaria, cu deosebit accent pe soarta Ardealului.Fundamentul documentării îl constituie arhivele franceze de la Quai d’Orsay, ceea ce face ca informațiile să provină aproape din centrul a ceea ce s-a decis prin pacea de la Paris, care a consfințit printre altele actuala configurație teritorială a celor două state avute în vedere.
Discuțiile despre Transilvania continuă adesea să fie umbrite de prejudecăți, mistificări și mitologii, complicate de tribulațiile româno-maghiare, complexate uneori de linia huntingtoniană, tabuizate de teama resuscitării ideilor autonomiste și federaliste.Analizarea ideii naționale din perspectiva raporturilor pe care Transilvania ca ‘periferie’ le-a avut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cu ‘centrele’ Viena, Budapesta și București, prin prisma programelor, scrierilor, strategiilor elitelor ardelene de limbă română, sugerează în ce fel au evoluat modernizarea, rivalitățile etnice, naționalismele, criza identității individuale, care este momentul în care se radicalizează discursul despre identitățile naționale, ce fel de soluții au fost găsite pentru rezolvarea problemei naționale.
Publicația "Buna guvernare în comunități multietnice: condiții, instrumente, bune practici, modalități de a realiza si măsura buna guvernare la nivel local" este un instrument ce dorește sa promoveze o înțelegere comună a conceptului de bună guvernare, precum și un ghid de aplicare a bunei guvernări la nivel local.Prezenta publicație este rezultatul unei conferințe regionale intitulate Bună guvernare în comunități multietnice organizată la Cluj în perioada 9–10 martie 2006, care a urmărit împărtășirea experiențelor din regiune dar și identificarea unor standarde și principii comune pentru buna guvernare la nivel local.
Manual de educație multiculturală pentru a promova multiculturalismul și dialogul intercultural în școli și a crește vizibilitatea minorităților etnoculturale în curriculum.Pentru atingerea obiectivelor de mai sus, s-a dezvoltat un curriculum și s-au elaborat materialele didactice pentru un curs opțional de educație multiculturală care să se predea la clasele a III-a sau a IV-a.
În data de 11 decembrie 2005, CRDE a relansat albumul „ALTERiMAGE – documentar fotografic despre minoritățile naționale din România".
Aflat la a doua ediție, albumul ALTERiMAGE, editat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, se constituie într-o inițiativă unică de a pune in imagini diversitatea etnoculturală din România.
La începutul secolului XXI, România este mult mai săracă în termenii diversității sale culturale.Acest declin în diversitate reprezintă o pierdere a întregii societăți.
Emigrarea grupurilor etnice a avut efecte negative în special asupra evoluției sociale și politice a țării, într-o perioadă fundamentală pentru viitorul ei democratic.
Volumul de față este o tentativă onestă prin care ne-am propus să abordăm câteva subiecte delicate și inedite, toate legate de problematica diversității etnoculturale din România.În demersul nostru am urmărit să reducem distanța dintre abordarea strict științifică, ce presupune un travaliu minuțios și îndelungat, și chestiunile de stringentă actualitate.
Au rezultat patru rapoarte-analiză privind problematici din domeniul minorităților etnice și religioase, pe care vi le supunem atenției.
Care sunt percepțiile și preferințele membrilor majorității, precum și ale membrilor din grupurile etnice minoritare asupra drepturilor lingvistice, educaționale, de reprezentare politică, autonomie și simboluri naționale?În ce mod percepțiile asupra rolurilor și drepturile grupurilor etnice, cel majoritar și cele minoritare, sunt parte a unor mecanisme cauzale ce influențează politici publice?
Există o relație între diversitatea etnică și ritmul de transformare al societății, în particular, capacitatea de acțiune colectivă, adică nivelul de "capital social", folosind un termen de curând impus în științele sociale? Care a fost dinamica acestor procese pe parcursul ultimilor ani?
După căderea comunismului, relațiile dintre România și Ungaria au evoluat cu precădere sub influența unor considerente de ordin geopolitic, în funcție de convergența unor interese comune. Iar aceste considerente au fost percepute în decursul ultimilor ani în mod diferit de o parte sau de alta, din diverse perspective.Fără a ignora importanța unor etape deja încheiate cu succes, se pune întrebarea dacă drumul parcurs nu este cumva insuficient, dacă apropierea dintre cele două țări și cele două națiuni nu este încă un capitol deschis, cu multe posibilități, resurse, cerințe neexplorate.
Includerea minorităților în procesul de luare a deciziilor poate fi considerată o încercare a Europei post-comuniste de a crea modele de acomodare a minorităților etnice și de păstrare a identității acestora.
Un nou echilibru: democrație și minorități în Europa post-comunistă, 2003 reprezintă o analiză a impactului participării minorităților la guvernare în primele trei țări care au aplicat acest model în practică: România (1996-2000), Macedonia (1998-2000) și Slovacia (1998-2000).
Volumul de față vine în continuarea firească a altor două tomuri editate în ultimii doi ani, Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Maghiarii din România ce acoperă intervalul 1945-1968, care în principal reunesc cele mai importante surse arhivistice referitoare la tematica anunțată.Era nevoie în acest context, pentru o mai bună înțelegere a evenimentelor prinse în cărțile de mai sus, a se lua în discuție și perioada interbelică.
Este tocmai ceea ce încearcă să surprindă volumul de față, care reunește 24 de texte elaborate de 15 autori.
Lucrarea de față inaugurează acum o serie de patru volume consacrate Universității Maghiare „Franz Jozef” din Cluj, din perspectiva analizei publicului studențesc, urmând ca finalmente o lucrare de sinteză să încoroneze tot acest efort empiric. Cartea de acum se oprește asupra Facultății de medicină, stabiliment care avea deja o bună tradiție prin fondarea încă din 1775 a unui Institut de medicină și chirurgie la Cluj, și care s-a bucurat pe întreaga perioadă de funcționare a universității de un statut privilegiat, dominant, față de celelalte facultăți.
Cartea este realizată și editată în cadrul programului „Prevenirea și gestionarea conflictelor la nivelul comunităților multiculturale”, derulat de CRDE în parteneriat cu Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității și cu Școala Națională pentru Agenți de Poliție “Vasile Lascăr”, Câmpina, ambele din cadrul Inspectoratului General al Poliție, București.Apariția volumului este finanțată de Uniunea Europeană prin programul Inițiativa Europeană pentru Democrație și Drepturile Omului. Se distribuie gratuit inspectoratelor județene de poliție, organizațiilor neguvernamentale active în domeniul drepturilor omului, bibliotecilor, reprezentanților mass-media.
Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Maghiarii din România (1956-1968), constituie de fapt un al doilea volum de documente pe aceeași tematică, ce acoperă intervalul 1956-1968.Așadar, este vorba de două extreme care au ocupat un loc semnificativ în istoria fostelor state comuniste, Revoluția din Ungaria și evenimentele „Primăverii de la Praga” (1968). Cele 151 de documente provin din cele mai diverse surse arhivistice din țară și străinătate, începând cu cele ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român și sfârșind cu stenogramele unor interogatorii luate de organele de Securitate.
Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Evreii din România (1945-1965), reprezintă o colecție de documente de arhivă despre politicile de stat față de minoritatea evreilor în perioada 1945-1965.Volumul se prezintă ca un instrument deosebit de util atât pentru specialiștii epocii abordate, cât și pentru toți aceia care se interesează de problematica minorităților din România. Lucrarea de față conține 256 documente inedite, provenite din diverse fonduri arhivistice din România și din străinătate, și se situează din punct de vedere cronologic între sfârșitul celui de-al doilea război mondial și decesul liderului comunist Gheorghe Gherghiu-Dej, prin dispariția căruia se credea că anii stalinismului au luat sfârșit.
Alegerea unui anumit „concept al extremismului” este determinată de utilitatea lui, cu alte cuvinte, de capacitatea sa de a cuprinde tendințele cele mai destabilizatoare dintr-o anumită țară.În cazul României, acestea sunt reprezentate de multitudinea atitudinilor de tip rasist, șovin, antisemit, xenofob și de manifestarea lor politică.
Ca urmare, tematica volumului de față are în centrul ei atitudinile de tip „hipernaționalist” sau „ultranaționalist”.
Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Maghiarii din România (1945-1955), reprezintă o colecție de documente de arhivă despre politicile de stat față de minoritatea maghiarilor în perioada 1945-1955.Volumul se prezintă ca un instrument deosebit de util atât pentru specialiștii epocii abordate, cât și pentru toți aceia care se interesează de problematica minorităților din România. Sursele documentare provin din cele mai diverse fonduri arhivistice publice și private, românești și maghiare, și vin să ofere o imagine cât de cât coerentă asupra destinului populației maghiare care, de la finele celui de-al doilea război mondial, a fost integrată în componența statului român.
Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Țiganii din România (1919-1944), reprezintă o colecție de documente de arhivă despre politicile de stat față de minoritatea romilor în perioada 1919-1944. CRDE inaugurează cu acest volum o serie de restituții documentare privitoare la minoritățile din România. Se intenționează astfel alcătuirea unui corpus de mărturii menit să satisfacă exigențe ale cercetării, prin accesul direct la sursele indispensabile oricărei reconstrucții istoriografice.Mărturiile istorice date la iveală în volum abordează cel puțin două momente importante din trecutul acestei etnii: efortul de a se crea o Asociație Generală a Romilor din România și, un aspect de un tragism rar întâlnit, deportarea țiganilor - cu tot cortegiul de suferințe și pierderi umane - în Transnistria în vremea regimului Ion Antonescu.
La numai un deceniu de la prăbușirea sistemului comunist, societatea românească pare să se fi înscris - nu fără a trece printr-o criză de adaptare - pe calea construirii unei noi identități în care multiculturalismul, diversitatea etnică, deschiderea spre comunicare și globalizare etc. par a fi la ordinea zilei.În acest context, la inițiativa și cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite din România, a fost organizat simpozionul "Modelul românesc de relații interetnice. Ultimii zece ani, următorii zece ani", desfășurat la București în zilele de 7-8 iulie 2000, care s-a bucurat de participarea unor reputate personalități politice, analiști și experți. Volumul de față reprezintă cartea albă a acestui eveniment.
Provincia – revistă lunară de cultură politică - urmărește crearea unui spațiu public comun româno-maghiaro-german în Transilvania, interpretând constructiv tradițiile și istoria comună.
Programul își propune să valorifice acele abordări și concepte, care permit construirea unei viziuni comune asupra principalelor aspecte ale tradițiilor istorice, politice, culturale și civilizatorii, în idea unui demers pozitiv asupra actualității, facilitând confruntarea de idei bazată pe acceptarea unui limbaj și a unui sistem de valori împărtășite de cele trei comunități.
Alter-Image – documentar fotografic despre minoritățile naționale din România - cuprinde o expoziție itinerantă, un album și un CD-ROM multimedia. Materialul fotografic, realizat în iunie 2000 în cadrul unei expediții documentare, surprinde aspecte ale vieții cotidiene, contemporane a comunităților etnice din România.
