PUBLICAŢII |
Cluj-Napoca. Ghid multicultural |
![]() Cluj-Napoca. Ghid multicultural reprezintă o invitație prietenoasă pentru a descoperi un spațiu inedit al conviețuirii, bogat în experiențe istorice și culturale caracteristice Europei Centrale. Publicația se adresează turiștilor care doresc să descopere Clujul și multiculturalitatea prin care se definește, ghidând pașii acestora de-a lungul a șapte trasee. |
Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare în România. Între norme și practici |
![]() Volumul reprezintă rezultatul unui atent proces de monitorizare, pe de o parte, a dificultăților întâmpinate în practică și, pe de altă parte, a schimbărilor apărute după ratificarea documentului. Ratificând Carta, România asigură protecția drepturilor lingvistice printr-un instrument european care este mult mai stabil decât legislația internă, vulnerabilă politic, oferind în fapt o dublă protecție. |
Politici de integrare a minorităților naționale din România. Aspecte legale și instituționale într-o perspectivă comparată |
![]() Această complexitate a regimului minorităților naționale situează România în mod indiscutabil pe un loc de frunte în context internațional. Nu este însă mai puțin adevărat că măsurile adoptate și urmărite cu generozitate de autoritățile statului nu conduc întotdeauna la rezultatele scontate și rămân încă destule aspecte controversate ale relațiilor dintre majoritate și diferitele minorități. |
Dimensiunea culturală a formării elitelor în Transilvania (1770-1950) |
![]() Prezentul volum oferă o mostră a unor astfel de proiecte de cercetare care se află în curs de desfășurare. Volumul se fundamentează pe recunoașterea faptului că dinamica internă a acestei excepționale regiuni multiculturale poate fi înțeleasă numai dacă evoluțiile variatelor sale componente etno-religioase – români, maghiari, evrei, sași și alții – sunt luate în mod egal în considerare, inclusiv impactul reciproc pe care-l exercită fiecare dintre ele. |
Ghid de bune practici în implementarea politicilor publice locale |
![]() Beneficiile posibile ale implicării active și inclusive a cetățenilor în procesul de elaborare a actelor normative și cel de luare a deciziilor sunt multiple. Această implicare poate fi conceptualizată ca o formă de parteneriat între autorități și instituții publice și cetățeni pentru realizarea unor deziderate comune la nivelul comunității. |
Autonomiști și centraliști. Enigmele unor decizii istorice. Transilvania de nord din septembrie 1944 până în martie 1945 |
![]() În mai tot veacul al XX-lea, destinul și statutul Transilvaniei au însemnat mult mai mult decât sursa unui potențial conflict româno-maghiar, ori un focar al tensiunilor regionale. Deciziile legate de apartenența acestui spațiu s-au reflectat întotdeauna și în raporturile dintre marile puteri. Este tocmai ceea ce ne propunem să urmărim și în volumul de față, punînd la dispoziția cititorilor atât un consistent număr de documente de epocă, cât și interpretarea celor doi autori asupra evenimentelor de atunci. |
Armenii din nord-vestul Transilvaniei în anii instaurării comunismului (1945-1953) |
![]() Prin volumul de față asistăm la restituirea unui fragment limitat de istorie, o istorie „prin cei mici”, trăitori într-o epocă de fundamentale schimbări de ordin politic, social și economic, a căror reședință nu doar simbolică este un loc parcă uitat de lume, încărcat de un soi de magie și vegheat de o celebră icoană a lui Rubens, „Coborârea lui Isus de pe Cruce”. Iar acest modest centru urban de acum nu este altul decât prosperul, bogatul și chiar celebrul centru de odinioară Armeneopolis, devenit în fond oraș tocmai datorită prezenței aici a acestui important grup etnic. |
Relațiile româno–maghiare văzute din Quai d’Orsay (septembrie 1944–decembrie 1947) |
![]() Fundamentul documentării îl constituie arhivele franceze de la Quai d’Orsay, ceea ce face ca informațiile să provină aproape din centrul a ceea ce s-a decis prin pacea de la Paris, care a consfințit printre altele actuala configurație teritorială a celor două state avute în vedere. |
Transilvania - o provincie în căutarea unui centru |
![]() Analizarea ideii naționale din perspectiva raporturilor pe care Transilvania ca ‘periferie’ le-a avut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cu ‘centrele’ Viena, Budapesta și București, prin prisma programelor, scrierilor, strategiilor elitelor ardelene de limbă română, sugerează în ce fel au evoluat modernizarea, rivalitățile etnice, naționalismele, criza identității individuale, care este momentul în care se radicalizează discursul despre identitățile naționale, ce fel de soluții au fost găsite pentru rezolvarea problemei naționale. |
Buna guvernare în comunități multietnice |
![]() Prezenta publicație este rezultatul unei conferințe regionale intitulate Bună guvernare în comunități multietnice organizată la Cluj în perioada 9–10 martie 2006, care a urmărit împărtășirea experiențelor din regiune dar și identificarea unor standarde și principii comune pentru buna guvernare la nivel local. |
Educație multiculturală în școli |
![]() Pentru atingerea obiectivelor de mai sus, s-a dezvoltat un curriculum și s-au elaborat materialele didactice pentru un curs opțional de educație multiculturală care să se predea la clasele a III-a sau a IV-a. |
ALTERiMAGE – documentar fotografic despre minoritățile naționale din România |
![]() În data de 11 decembrie 2005, CRDE a relansat albumul „ALTERiMAGE – documentar fotografic despre minoritățile naționale din România". Aflat la a doua ediție, albumul ALTERiMAGE, editat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, se constituie într-o inițiativă unică de a pune in imagini diversitatea etnoculturală din România. |
Schimbări în harta etnică a României |
![]() Acest declin în diversitate reprezintă o pierdere a întregii societăți. Emigrarea grupurilor etnice a avut efecte negative în special asupra evoluției sociale și politice a țării, într-o perioadă fundamentală pentru viitorul ei democratic. |
Provocările diversității |
![]() În demersul nostru am urmărit să reducem distanța dintre abordarea strict științifică, ce presupune un travaliu minuțios și îndelungat, și chestiunile de stringentă actualitate. Au rezultat patru rapoarte-analiză privind problematici din domeniul minorităților etnice și religioase, pe care vi le supunem atenției. |
Barometrul relațiilor etnice 1994-2002 |
![]() În ce mod percepțiile asupra rolurilor și drepturile grupurilor etnice, cel majoritar și cele minoritare, sunt parte a unor mecanisme cauzale ce influențează politici publice? Există o relație între diversitatea etnică și ritmul de transformare al societății, în particular, capacitatea de acțiune colectivă, adică nivelul de "capital social", folosind un termen de curând impus în științele sociale? Care a fost dinamica acestor procese pe parcursul ultimilor ani? |
Relațiile româno-maghiare și modelul de reconciliere franco-german |
![]() Fără a ignora importanța unor etape deja încheiate cu succes, se pune întrebarea dacă drumul parcurs nu este cumva insuficient, dacă apropierea dintre cele două țări și cele două națiuni nu este încă un capitol deschis, cu multe posibilități, resurse, cerințe neexplorate. |
Un nou echilibru: democrație și minorități în Europa post-comunistă |
![]() Includerea minorităților în procesul de luare a deciziilor poate fi considerată o încercare a Europei post-comuniste de a crea modele de acomodare a minorităților etnice și de păstrare a identității acestora. Un nou echilibru: democrație și minorități în Europa post-comunistă, 2003 reprezintă o analiză a impactului participării minorităților la guvernare în primele trei țări care au aplicat acest model în practică: România (1996-2000), Macedonia (1998-2000) și Slovacia (1998-2000). |
Maghiarii din România și etica minoritară |
![]() Era nevoie în acest context, pentru o mai bună înțelegere a evenimentelor prinse în cărțile de mai sus, a se lua în discuție și perioada interbelică. Este tocmai ceea ce încearcă să surprindă volumul de față, care reunește 24 de texte elaborate de 15 autori. |
Universitatea din Kolozsvár/Cluj și studenții Facultății de Medicină (1872-1918) |
![]() Cartea de acum se oprește asupra Facultății de medicină, stabiliment care avea deja o bună tradiție prin fondarea încă din 1775 a unui Institut de medicină și chirurgie la Cluj, și care s-a bucurat pe întreaga perioadă de funcționare a universității de un statut privilegiat, dominant, față de celelalte facultăți. |
Poliția și comunitățile multiculturale din România |
![]() Apariția volumului este finanțată de Uniunea Europeană prin programul Inițiativa Europeană pentru Democrație și Drepturile Omului. Se distribuie gratuit inspectoratelor județene de poliție, organizațiilor neguvernamentale active în domeniul drepturilor omului, bibliotecilor, reprezentanților mass-media. |
Maghiarii din România (1956-1968) |
![]() Așadar, este vorba de două extreme care au ocupat un loc semnificativ în istoria fostelor state comuniste, Revoluția din Ungaria și evenimentele „Primăverii de la Praga” (1968). Cele 151 de documente provin din cele mai diverse surse arhivistice din țară și străinătate, începând cu cele ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român și sfârșind cu stenogramele unor interogatorii luate de organele de Securitate. |
Evreii din România (1945-1965) |
![]() Volumul se prezintă ca un instrument deosebit de util atât pentru specialiștii epocii abordate, cât și pentru toți aceia care se interesează de problematica minorităților din România. Lucrarea de față conține 256 documente inedite, provenite din diverse fonduri arhivistice din România și din străinătate, și se situează din punct de vedere cronologic între sfârșitul celui de-al doilea război mondial și decesul liderului comunist Gheorghe Gherghiu-Dej, prin dispariția căruia se credea că anii stalinismului au luat sfârșit. |
Extremismul de dreapta în România |
![]() În cazul României, acestea sunt reprezentate de multitudinea atitudinilor de tip rasist, șovin, antisemit, xenofob și de manifestarea lor politică. Ca urmare, tematica volumului de față are în centrul ei atitudinile de tip „hipernaționalist” sau „ultranaționalist”. |
Maghiarii din România (1945-1955) - VOLUM PREMIAT DE ACADEMIA ROMÂNĂ |
![]() Volumul se prezintă ca un instrument deosebit de util atât pentru specialiștii epocii abordate, cât și pentru toți aceia care se interesează de problematica minorităților din România. Sursele documentare provin din cele mai diverse fonduri arhivistice publice și private, românești și maghiare, și vin să ofere o imagine cât de cât coerentă asupra destinului populației maghiare care, de la finele celui de-al doilea război mondial, a fost integrată în componența statului român. |
Țiganii din România (1919-1944) |
![]() Mărturiile istorice date la iveală în volum abordează cel puțin două momente importante din trecutul acestei etnii: efortul de a se crea o Asociație Generală a Romilor din România și, un aspect de un tragism rar întâlnit, deportarea țiganilor - cu tot cortegiul de suferințe și pierderi umane - în Transnistria în vremea regimului Ion Antonescu. |
Relații interetnice în România postcomunistă |
![]() În acest context, la inițiativa și cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite din România, a fost organizat simpozionul "Modelul românesc de relații interetnice. Ultimii zece ani, următorii zece ani", desfășurat la București în zilele de 7-8 iulie 2000, care s-a bucurat de participarea unor reputate personalități politice, analiști și experți. Volumul de față reprezintă cartea albă a acestui eveniment. |
Provincia |
![]() Provincia – revistă lunară de cultură politică - urmărește crearea unui spațiu public comun româno-maghiaro-german în Transilvania, interpretând constructiv tradițiile și istoria comună. |
Alter-Image – documentar fotografic despre minoritățile naționale din România |
![]() Alter-Image – documentar fotografic despre minoritățile naționale din România - cuprinde o expoziție itinerantă, un album și un CD-ROM multimedia. Materialul fotografic, realizat în iunie 2000 în cadrul unei expediții documentare, surprinde aspecte ale vieții cotidiene, contemporane a comunităților etnice din România. |
![]() |
|
© CRDE 2002 |