Maghiarii din România şi etica minoritară

Maghiarii din România şi etica minoritară (1920-1940)*

Volumul de faţă vine în continuarea firească a altor două tomuri editate în ultimii doi ani, Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Maghiarii din România ce acoperă intervalul 1945-1968, care în principal reunesc cele mai importante surse arhivistice referitoare la tematica anunţată. Era nevoie în acest context, pentru o mai bună înţelegere a evenimentelor prinse în cărţile de mai sus, a se lua în discuţie şi perioada interbelică.

Este tocmai ceea ce încearcă să surprindă volumul de faţă, care reuneşte 24 de texte elaborate de 15 autori (Károly Kós, Miklós Krenner, Artúr Balogh, István Sulyok, Sándor Tavaszy, Dezső László, Sándor Makkai, Árpád Paál, József Venczel, Áron Tamási, Lajos Imre, Károly Molter, György Bernády, József Horváth şi Armin Kabos), în majoritatea covârşitoare a cazurilor personalităţi proeminente ale vieţii intelectuale maghiare din România interbelică. Se oferă astfel cititorului român accesul la o gamă variată de reflecţii pe care le considerăm esenţiale pentru înţelegerea diverselor fenomene complexe ce au apărut din statutul de "minoritar" al populaţiei maghiare după sfârşitul primului război mondial. Însă mai mult decât orice, rezultă maniera în care şi-au construit un model propriu de existenţă minoritară, care să ducă la conservarea şi dezvoltarea identităţii acestui important grup etnic.

În 1934, Sándor Tavaszy scria: "Relaţia maghiaro-română se va clarifica doar atunci când bunurile culturale adevărate ale celor două popoare vor deveni achiziţii vii ale fiecăruia, atunci când marii scriitori, artişti şi oameni de ştiinţă ai maghiarilor şi românilor nu vor fi folosiţi doar ca oratori spre a rosti discursuri festive, pentru a stârni porniri pătimaşe şi duşmănoase, pentru a-şi spori propria vanitate naţională, ci toţi aceştia se vor înclina în faţa spiritelor de geniu, a descoperirilor şi contribuţiilor lor, îmbibându-şi şi înnobilându-şi sufletul în umanul şi religiosul plăsmuit de aceştia. Operele scriitorilor şi ale oamenilor de ştiinţă ai naţiunilor nu pot fi simple ornamente strălucitoare, expuse pe mese lustruite, în biblioteci impozante, pe rafturi frumos aranjate, ci ele trebuie să coboare de pe soclu şi să se transforme într-o adevărată oaste, fie că vorbesc româneşte, fie că vorbesc ungureşte, împotriva acelor puteri ale destrămării, care au dus lumea la pierzanie."

Din punct de vedere editorial, volumul – având 312 pagini şi realizat într-un tiraj de 1.000 de exemplare – a fost co-finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, şi poate fi achiziţionat, începând cu luna februarie 2004, în librăriile Polirom din cele mai importante centre universitare din ţară, precum şi la sediul din Cluj al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.

În Observatorul Cultural, nr. 223, 1-7 iunie 2004 a apărut o prezentare a acestui volum.

*Maghiarii din România şi etica minoritară (1920-1940), volum editat de Lucian NASTASĂ şi Levente SALAT, Cluj, Edit. CRDE, 2003, 312 p., ISBN 973-86239-1-x.